Conceptul de „JOB STRESS”, in traducere „stresul la slujba”, este o problema pe care angajatorii nu o au in vedere cand vine vorba despre angajati, nu o considera importanta, tratand acest subiect cu superficialitate si nu se implica pentru a identifica riscurile care pot fi create asupra societatii din cauza acestui factor numit „stres”, un factor ce poate compromite finalizarea sarcinilor atat individuale, cat si colective.
Conform unui studiu de caz identificat pe https://legislatiamuncii.manager.ro, ”In Uniunea Europeana, stresul in munca reprezinta a doua problema de sanatate legata de activitatea profesionala, dupa afectiunile dorsale, printre cele mai des intalnite probleme de sanatate de la locul de munca. Acesta afecteaza 28% dintre angajatii UE.” (https://legislatiamuncii.manager.ro/a/4422/studiu-de-caz-ce-poate-face-angajatorul-pentru-a-evita-stresul-in-companie.html).
Locul de munca si profesia sunt doua notiuni extrem de importante pentru fiecare dintre noi. Pe langa aspectul evident de a fi o sursa principala de venituri, locul de munca pe care il avem conteaza sau ar trebui sa conteze extrem de mult si din punct de vedere al vietii sociale, al imaginii de sine, motive ce duc la o stare de stres.
Responsabilitatile, evaluarile periodice, termenele limita, toate acestea sunt intalnite la fiecare loc de munca, iar depasirea unei limite duce la o asa-numita „anxietate de performanta” care se manifesta prin a pune locul de munca inaintea familiei, prietenilor si in general a vietii personale, a programului pe care l-am putea avea dupa orele de munca. De ce toate acestea? Tocmai pentru ca ne dorim sa demonstram ca ne meritam postul pe care suntem angajati, ba mai mult, ca meritam si o avansare in functie, iar simplele discutii legate de societate, de restructurari, de anumite modificari, pot amplifica starea de stres.
Stresul poate fi si o doza de energie sau un factor motivator cand vine vorba de anumite sarcini, dar din nou, depasindu-se o anumita limita sau traind astfel de episoade in mor repetat si pe o perioada lunga de timp, chiar daca nu este o boala, stresul poate duce la afectiuni atat fizice, cat si mentale,
Stresul prelungit la locul de munca “poate sa afecteze pe termen lung, in primul rand, sanatatea, inducandu-se un stil de viata nepotrivit: obiceiuri alimentare vicioase , un mediu social perceput ca fiind ostil, multe ore efectuate peste program, etc. Apoi stresul cauzat de locul de munca este principalul factor pentru “sindromul burnout”, o forma de epuizare emotionala asociata cu atitudini negative, cinice fata de sine sau de ceilalti.” (https://www.academia.edu/37607509/STRESUL_IN_MUNCA_OCTAVIAN_LUCHIAN_1)
Conceptul de “job stress” este des confundat cu termenul de provocare, factor ce se bazeaza pe utilizarea la maximum a abilitatilor si ne stimuleaza atat fizic, cat si psihic. Stresul apare in momentul in care angajatul constientizeaza ca nu va reusi sa indeplineasca cererea angajatorului, ca nu are resursele necesare de a coopera cu presiunile unei situatii sau ale unui individ si atunci intervine starea de frustrare, iar sentimentul de satisfactie este absent, toate acestea ducand la esec.
In functie de durata starii, putem clasifica stresul pe patru categorii, si anume:
- Stres fizic
- Stres emotional
- Stres traumatic
- Stres cronic si acut
Stresul fizic este cel mai comun si se refera strict la epuizarea corpului. Cu acesta se confrunta persoanele care calatoresc mult in interes de serviciu, cele care executa munci grele, de exemplu angajatii care lucreaza pe santier, etc.
Stresul emotional apare in urma unor evenimente marcante din viata angajatului. Desi acestea tin mai mult de viata personala a respectivului, se resimt in activitatea de la locul de munca, generand un comportament agresiv sau depresiv.
Stresul traumatic este cauzat cu siguranta de anumite traume din viata angajatului. Cu siguranta traumele fac parte din viata personala a respectivului, precum intalnim in cazul stresului emotional, insa nu excludem stresul traumatic provocat la locul de munca din cauza unui eveniment socant, de exemplu un accident petrecut in programul de lucru.
Stresul cronic apare in momentul in care pentru o perioada lunga de timp exista factori ce provoaca stresul angajatului zilnic. In cazul stresului acut apare in momentul in care exista anumite evenimente scurte precum certuri, situatii neprevazute, sedinte, in general situatii care provoaca o stare de stres, dar pe perioade scurte de timp.
Cauzele stresului pot fi si ele clasificate in 4 mari categorii, si anume:
- Timp
- Anticipatie
- Situatie
- Interactiune
Din cauza timpului pe care il consideram insuficient tot mai des pentru indeplinirea unor sarcini, stresul isi face simtita prezenta. Ne vom simti constransi, vom incerca sa lucram intr-un ritm alert si automat, rezultatele nu vor fi cele asteptate din cauza ca vor exista, cu siguranta, greseli.
O alta cauza a stresului este cea datorata evenimentelor la care urmeaza sa luam parte, iar incertitudinea ne impinge spre aceasta stare. Acest tip de stres este numit si “stres legat de viitor”.
Stresul cauzat de situatiile neprevazute este cel care ne face sa ne simtim neputinciosi si lipsiti de sprijin. Din cauza ca nu stim cum sa reactionam, nivelul de stres creste rapid in astfel de momente. Ca si exemple de situatii neprevazute la locul de munca putem mentiona greselile (minore sau majore), accidentele de munca sau anumite discutii, conflicte care pot lua nastere in orice moment.
Stresul cauzat de interactiune, dupa cum intelegem si din denumire, se bazeaza pe starea de stres pe care o avem cand urmeaza sa luam contact cu anumite persoane, fie parte din conducere, colegi sau persoane pe care urmeaza sa le intalnim pentru prima oara. In cazul in care urmeaza sa interactionam cu o persoana pe care nu o cunoastem, intervine deseori o stare de stres, de anxietate, din cauza ca oamenii sunt extrem de diferiti si nu stim ce asteptari sa avem de la o interactiune noua. Acest tip de stres poate aparea extrem de des in cazul angajatilor care lucreaza cu publicul, care interactioneaza des cu diferite persoane, de exemplu agenti de vanzari, doctori, lucratori comerciali etc.
Parcurgand toate aceste cauze si tipuri de stres, putem identifica impreuna cateva modalitati de destresare. Exercitiile de relaxare si de miscare regulate, o dieta corecta si echilibrata, un somn corect si suficient si nu in ultimul rand, discutiile cu persoanele apropiate, atunci cand simtim ca suntem depasiti de situatie, toate acestea ne ajuta sa adoptam un stil de viata sanatos, esential.
Organizarea si prioritizarea sarcinilor ne ajuta sa ducem la bun sfarsit tot programul de lucru dintr-o zi si sa obtinem un sentiment de satisfactie la sfarsitul orelor de lucru aglomerate.
Un alt aspect important in lupta cu stresul este sa lucram pe parte de inteligenta emotionala. Trebuie sa reusim sa utilizam emotiile care duc spre starea de stres intr-un mod constructiv care sa ne aduca satisfactie si cat mai multe reusite pe orice plan. Personal, sunt de parere ca inteligenta emotionala este la fel de importanta ca partea intelectuala. In situatii tensionate este important sa rezolvam problemele intr-un mod pozitiv, iar in acest fel ne putem apropia chiar si de colegi, evitand conflictele. Un alt aspect important este acela de a observa in situatiile tensionate comportamentul celor din jur si de a evita pe cat se poate persoanele care nu au o stare favorabila momentului.
Un ultimul mod de a evita starile de stres este acela de a gandi pozitiv. Trebuie sa ne construim un mediu de lucru cat se poate de curat si relaxant, sa eliminam gandurile care ne pot produce un blocaj sau neliniste si sa comunicam cat mai mult cu cei din jur.
Plecand de la ideea ca in Romania, angajatorii trateaza cu superficialitate acest subiect, si anume „JOB STRESS”, voi preciza cateva modalitati prin care compania poate minimiza stresul angajatilor, identificate pe https://www.brandoffice.ro/blog/post/totul-despre-stresul-la-locul-de-munca/, dupa cum urmeaza:
- traininguri legate de gestionarea sarcinilor si a timpului;
- crearea unor modalitati de lucru personalizate pe fiecare angajat;
- resurse suficiente;
- implementarea unui spatiu de lucru ergonomic, care sa nu cauzeze disconfort fizic;
- crearea unor programe de lucru flexibile;
- intelegere legata de problemele personale;
- sustinere legata de ingrijirea copiilor, naveta ori alti factori externi;
- masuri pentru combaterea situatiilor de hartuire;
- promovarea gandirii pozitive, pentru evitarea conflictelor
- gestionarea pozitiva si transparenta a situatiilor stresante;
- comunicare corecta, completa si eficienta, legata de orice aspect al organizatiei.